La inceput de drum
Inceputurile sunt intotdeauna grele, pline de neprevazut dar si interesante si aducatoare de bucurie. Evenimentul care se va produce peste doar cateva zile, si anume liturghia inaugurala a noii biserici Sf. Andrei din Calgary, nu face exceptie cu nimic de la aceasta regula.
Comunitatea romaneasca din Calgary, precum multe alte comunitati romanesti din Canada si din alte tari, nu este neaparat o comunitate lipsita de probleme. Suspiciunea, neincrederea, tendinta de a privi fara prea mult entuziasm initiative care au menirea de a lega mai strans oamenii unii de altii, toate acestea sunt adevaruri greu de tagaduit. Explicatii sunt destule, unele justificate, altele mai putin.
Norocul este insa de partea noastra, a comunitatii romanesti, de aceasta data. Imigratia din ultima vreme a adus un suflu nou si in Calgary, ca peste tot in Canada. Romanii, veniti mai de curand sau mai de multa vreme din tara, cu sprijinul a din ce in ce mai multor romani aflati aici de generatii, sunt poate mai hotarati ca niciodata sa puna umarul pentru a construi ceva frumos. O Romanie in miniatura, care sa preia ceea ce este frumos din traditiile si valorile de acasa si sa le imbine cu valorile tarii adoptive. Canada este o tara care ne ofera acesta sansa.
Legaturile cu tara sunt mult mai puternice acum decat au fost vreodata.
E mai ieftin sa vorbesti la telefon cu cei dragi decat a fost vreodata. E-mail-urile zboara neincetat peste ocean. Nu numai e-mailurile, dar iata ca si parintii si bunicii trec oceanul si impart cu noi viata de aici.
Romania a fost reprezentata la cel mai inalt nivel la Boian, cu ocazia aniversarii a 100 de ani de la sosirea primilor imigranti romani in Alberta.
Cativa romani talentati de aici din Calgary au organizat o seara culturala romaneasca absolut impresionanta, intr-o prezentare deosebita, care a imbinat proiectii de filme documentare (productie proprie) cu muzica de diverse genuri.
Putini stiu ca, pe langa profesionisti in multe domenii, avem in mijlocul comunitatii noastre din Calgary cativa membri ai grupului Song (al regretatului Ioan Luchian Mihalea), unul din membrii grupului Poesis si cine stie cati altii. Poporul roman, cu toate neajunsurile lui, a fost intotdeauna un popor de oameni talentati si asta se simte si aici, la atatia kilometri de tara.
Aceste schimbari sunt fara precedent si vor continua. Lumea se schimba sub ochii nostri.
Din punct de vedere cultural, numai vesti bune. In ultimii cativa ani, am vazut in Calgary Teatrul Nottara, interpretii Sofia Vicoveanca si Victor Socaciu, grupul Divertis. In alte orase canadiene au concertat Nicu Alifantis, Stefan Hrusca si Alexandru Andries. Se zvoneste ca grupul Pasarea Colibiri ar putea sa ne viziteze curand. Viata se schimba din bine in mai bine.
De curand, s-au infiintat Societatea Culturala Romanesca si Asociatia Studentilor Romani (University of Calgary). Se simte un suflu nou din toate directiile si acesta, sper, este doar inceputul.
Se poate, in acest context, ca o biserica romaneasca sa ne ajute sa ne pastram si pe acest taram traditiile romanesti asa cum sunt ele? Se poate intampla ca biserica sa fie un loc in care oamenii sa mearga pentru a-si regasi, pentru cateva ore pe saptamana, linistea aceea interioara pe care numai sentimentul identitatii il poate oferi?
Se poate intampla ca parintii si bunicii nostri sa-si trezeasca duminica dimineata copiii si nepotii pentru a merge la biserica, asa cum se intampla la tara, la bunica?
Fiecare ar trebui sa-si raspunda la aceste intrebari. Nu exista motive pentru care comunitatea romana din Calgary sa nu poata deveni o comunitate cu care sa ne putem mandri.
Avem un exemplu demn de urmat in Vancouver unde, in jurul unei biserici formate cu doar 3 ani in urma, s-au intamplat deja multe lucruri frumoase. Nu se poate sa nu iti creasca inima de bucurie asistand la spectacole de cateva ore in care zeci de copii romani din Vancouver se intrec in interpretari aproape desavarsite la pian, vioara, flaut sau chitara, sau recita poezii de Arghezi sau Eminescu. Nu se poate sa nu ti se umple inima de mandrie vazand cum un cor romanesc, format de un compozitor roman ajuns in Canada cu putin timp in urma, lasa cu gura cascata audienta de la festivalul Eurofest, nemaivorbind de faptul ca pregateste lansarea unui album.
Credinta in Dumnezeu si in Sfantul Apostol Andrei, Ocrotitorul Romaniei, ne va ajuta sa ajungem departe, daca pornim la drum cu incredere si ganduri curate. Prietenia, iar nu dusmania, iubirea, iar nu ura, sunt singurele cai pe care putem merge daca ne dorim o viata spirituala adevarata.
Sa speram ca vom porni cu dreptul duminca si ca vom reusi sa construim impreuna ceea ce multi dintre noi au cautat ani de zile.
Doamne ajuta!
Dan Ciocan
17 Decembrie, 2001